Arhiva de spectacole

Nunta lui Figaro

după Pierre de Beaumarchais

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

”Beaumarchais a intuit că adevărata elocință nu e în cuvinte, cum s-ar părea, ci în situație. Această optică explică și superioritatea piesei Nunta lui Figaro asupra atâtor comedii scrise în același veac: în compoziția ei se întrepătrund o intrigă bogată și distractivă, o prezentare exactă a moravurilor, realizarea unor personaje vii și reprezentative și satiră socială curajoasă. Domnește în piesa lui Beaumarchais un ton îndrăzneț, direct și liber, de pamflet, deloc amabil, mai degrabă mușcător, dar, oricâtă vervă, spirit, bravură ar fi avut Beaumarchais, numai cuvintele nu ar fi putut fi convingătoare; satira se realiza în comedia sa, folosind în acest scop toate elementele: situație, mișcare, personaje.

Lucrurile în piesă se desfășoară într-un asemenea mod, încât Almaviva trebuie să renunțe la intențiile sale, constrâns de coaliția isteață a celor din jur. Sunt mai multe scene în care el trebuie să se dea bătut și, fără a fi înjosit, el nu este mai puțin un învins. Situația spune multe: un mare senior, care are de partea lui rang, avere, putere, contracarat în dispozițiile și dorințele sale, de cine? De un simplu valet – e drept, inteligent, abil, priceput, dar totuși un valet fără bani, fără alt sprijin decât inteligența, inventivitatea sa.

Adevărata noutate și semnificația piesei se găsește aici: în această răsturnare morală, în acest transfer de interese. Personajul care acționează, conducând întreaga intrigă, urmărind interesul său și nu al stăpânului, ocupă prim planul.

În Nunta lui Figaro are loc o schimbare semnificativă. Primul loc îl deține valetul; e importantă căsătoria lui și întreaga acțiune e dusă pentru realizarea  dorinței lui. Figaro e privit ca un om cu drepturile lui firești, cu demnitatea lui interioară, care se cere respectată. Prin el se afirmă un protest contra forței și nedreptății, mai expresiv decât un întreg discurs pe această temă. Căci din multe detalii concrete de viață, în piesă se conturează un adevărat simbol al rezistenței și chiar al revoltei spiritului liber împotriva privilegiilor de clasă, care-l oprimă, și a bogăției, care-l copleșește.

Succesul a fost hotărât, în primul rând, de actualitatea temei. Faptul că acțiunea era plasată în Spania nu înșela pe nimeni; toată lumea observa că este vorba de Franța și încă de cea mai arzătoare problemă a ei. Sub nume spaniole, apăreau vicii, aspecte  ridicole, esențialmente franceze. Și oricât de mult și cu mare veselie părea să se vorbească numai despre dragoste, fondul era dat de conflictul serios al burgheziei cu aristocrația, de combaterea privilegiilor vechiului regim, de atacarea câtorva din instituțiile de bază.”

Ileana Berlogea, Silvia Cucu, Eugen Nicoară

Istoria teatrului universal

Editura Didactică și Pedagogică

București, 1982

Distribuția:

Figaro - Cristi NAUM/ Ionuț Paul ȘTEFAN
Suzanne - Irina LEANCĂ/ Florina BULGARU
Contesa - Rodica GUGU/ Costina CIUCIULICA
Contele - Cornel CIMPAOIE
Cherubin - Vlad Matei AJDER
Marcelline - Laura VOTRONDOS
Bartholo - Mihai GĂLĂȚAN
BASIL - Ionuț - Paul ȘTEFAN
Franchette - Oana GHERBĂLUȚĂ/ Oana - Lavinia PISAROGLU
Antonio/ Double man  - Ion DORE
Bridoison - Robert NEAGOE

Scenografia: Maria DORE

Regia: Radu OLĂREANU

PREMIERA: 19 iulie 2008

________________________________________________________________________

Tigrul purpuriu căruia îi plăceau clătitele

Adaptare după un scenariu scris de copii la Teatrul Baylor, Waco - Texas

Hi, ajunge un monstru caraghios în urma unui descântec ratat al surorii sale. Personajul interpretat de Miruna TÃBÃCARU cu expresivitate este unul firav, înalt, ager la minte, lucru dovedit de creierul sau supradimensionat şi are o slăbiciune pentru lilieci. 

Him, propus de Denisa FOTEA, o combinaţie ciudată între cartiţă şi crab, este ţapul ispăşitor la prostiile lui Hi, în faţa vrăjitoarei, fiind prost, credul şi lesne de influenţat. 

Personajul tătucul Brown, interpretat de Bogdan CAMBURU este bun, blând, plin de înţelepciune şi are trei mari iubiri: pe Hubert, pe Amelia şi atelierul. Este bine cunoscut în satul lui şi considerat ca fiind cel mai bun croitor. El este acela care repară „hibele” provocate de către Viperoanţă.

În rolul Ameliei Ann, actriţa Nicoleta GAVRILÃ ne convinge prin  naturaleţea sa, caracterizată şi printr-o anume fragilitate. Este o fetiţă căreia îi sunt dragi florile, animalele şi oamenii. Îl iubeşte foarte mult pe tătucul ei şi îi place să stea cu el în atelier atunci când lucrează. Ea se îngrijeşte de toate treburile casei lor, aflate în spatele atelierului şi este plină de iniţiativă şi de simţul răspunderii. Fericită şi fără griji, de obicei ia pe umerii ei unele din îndatoririle lui Hubert şi, deşi este mai mică decât el, se poartă ca o soră mai mare.

Actorul Alecsandru DUNAEV intră bine în pielea personajului şi ne sugerează un Hubert leneş, dar plin de intenţii bune. Vrea să fie curajos şi puternic, dar are de luptat cu lenevia şi cu propriile lui temeri. Îşi propune să facă ceea ce s-ar cuveni, însă, într-un fel sau altul, pe parcurs se poticneşte şi sora lui este cea care trebuie să ducă lucrurile la bun sfârşit. 

Tigrul este blând şi drăgălaş, îi place să fie răsfăţat. Răsfăţul lui sunt clătitele. Cum nu are dungi care să-l facă un tigru în toată puterea cuvântului, unul carnivor, i s-a dat puterea de a înghiţii tot ce pofteşte. De obicei înghite clătite, dar, îndemnat de cineva care i-a câştigat prietenia, poate înghiţi oameni sau case. Această putere îl face înspăimântător, ceea ce nu este nicidecum în firea lui. Alexandru CONONOV interpretează rolul tigrului cu eleganţă şi graţie, captivând simpatia spectatorilor.

Bop-Hopi este o cutie electronică care se mişcă şi acţionează prin mijloace mecanice. Punctul sensibil al unui astfel de robot este ochiul. Sunt personajele care ii sperie pe cei doi fraţi, tot din suita de arătări ale vrăjitoarei care se foloseşte de oricine pentru a-şi experimenta vrăjile.

Montarea realizată la Teatrul „Jean Bart” se bucură de soluţii scenografice deosebite, realizate de Daniela Barău-Iacoblev. 

Distribuția:

Viperoanța/ Carapusy - Cătășina CEAPRAGA
Hi - Miruna TĂBĂCARU
Him - Denisa FOTEA
Tătucul Brown - Bogdan CAMBURU
Amelie Ann - Nicoleta GAVRILĂ
Hubert - Alecsandu DUNAEV
Tigrișorul - Alexandru CONONOV
Coriștii - Lucia IOAN, Luiza IVANCENCU, Raul GHEBA
Bopi - Hopi - RAul GHEBA și Liviu LUPOAICĂ

Scenografia și costumele: Daniela IACOBLEV - BARĂU

Regia: Raul Gheba 

PREMIERA: 20 septembrie 2008

 ________________________________________________________________________

Orchestra de pe Titanic

de Hristo Boytchev

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Distribuția:

Doko - Alecsandru DUNAEV
Luko - Bogdan CAMBURU
Luba - Cătălina CEAPRAGA
Mașa - Nicoleta GAVRILĂ
Visul - Dan PETRE

Scenografia: Ion DORE

Regia si coregrafia: Dan PETRE

PREMIERA: 21 septembrie 2008











________________________________________________________________________

Steaua fără nume

de Mihail Sebastian

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Distribuția:

Mona - Antonia IONESCU MICU
Miroiu - Vlad Matei AJDER
Grig - Cornel CIMPOAIE
Șeful gării - Ion DORE
Domnișoara Cucu/o țărancă - Laura VOTRONDOS
Udrea - Ionuț -Paul ȘTEFAN
O elevă - Oana - Lavinia PISAROGLU
Ichim - Mihai GĂLĂȚAN
Pascu - Robert NEAGOE
Conductorul - Puiu PARPALĂ

Tinerii din gară:
Marta NECHIFOR
Liviu LUPOAICĂ
Alecsandru DUNAEV
Altă elevă Argentina STAN

Scenografia: Elena COZLOVSCHI
Costume: Maria DORE
Muzica: George Emanuel CĂLIN, Doru TUDORUȚ

Regia: Aurel PALADE

PREMIERA: 06 decembrie 2008
spectacol participant la Festivalul FESTCO 
Festivalul Comediei Românești București 06 -13 mai 2009

_________________________________________________________________________________

Gunoierul

după Mimi Brănescu

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Încercați să vă gândiți la un aspect la care, poate, nici nu v-ați gândit vreodată: aruncați gunoiul, într-o seară obișnuită; un vagabond, care scotocește prin gunoaie, începe să vă spună amănunte despre viața dumneavoastră. Totul este bine inventariat, analizat temeinic și notat într-un caiet. Ți se dă chiar teribila veste că soția te înșeală.

”Gunoiul, domnule, este oglinda omului, cartea lui de identitate, tot ceea ce se poate spune despre un om, se găsește aici, în gunoi”, se spune în piesă. Deznodământul este surprinzător, pentru ca nu reușești să anticipezi finalul.

Distribuția: Robert NEAGOE, Vlad Matei AJDER, Laura NEAGOE, Liviu PETCU  

Scenografia: Daniel Paul IACOBLEV BARĂU 

Regia: Ion DORE 

PREMIERA: 13 martie 2009

_________________________________________________________________________________

Pălăria

de Eugene Labiche

________________________________________________________________________





________________________________________________________________________

Premiera spectacolului Pălăria, după piesa intitulată ”Pălăria florentină” a fost, se pare, ”cel mai puternic hohot de râs din secolul al XIX-lea”. Și nu e de mirare, căci farsa lui Eugene Labiche este o capodoperă a genului. În piesă,  găsim de toate: comic de situație, de moravuri, trădare, poveste de amor, iubiri între doi tineri, dans.

Totul începe de la o întâmplare aparent nevinovată: în afara orașului, calul tânărului parizian Fadinard mănâncă pălăria de paie a doamnei Beaupertuis, aflată în compania focosului ofițer. Problema este ca doamna Beaupertuis este soția domnului Beaupertuis, iar Emil Tavernis este doar o persoană cu care doamna își petrece timpul. 

Prin urmare, pălăria trebuie recuperată rapid, fără să se afle, lucru destul de complicat.

Distribuția:

Fadinard - Ionuț - Paul ȘTEFAN
Virginie/ Zgualda - Laura VOTRONDOS
Beauperthuis - Mihai GĂLĂȚAN
Felix - Robert NEAGOE
Helene, fiica lui Nonancourt - Luana DUBINCIUC
Bobin - Alecsandru DUNAEV
Emil - Liviu PETCU
Baroana - Oana - Lavinia PISAROGLU
Nonancourt - Puiu PARPALĂ
Achille - Vlad MAtei AJDER
Anais Beauperthui - Elena ANGHEL
Vizinet - Ionel DURBALĂ
Tardieau - Ion DORE
Nicoleta GAVRILĂ

Nuntași, invitați:

Flavia STAN, Liviu LUPOAICĂ, Marian CONDREA, Lucia IOAN, 
Florentina MUȘAT, Răzvan PLACSIENCU, Valentin CHICIUC

Coregrafia: Oana - Lavinia PISAROGLU
Scenografia: Maria DORE

Regia: Ion DORE

PREMIERA: 17 iulie 2009

________________________________________________________________________

Nocturn Tango

spectacol de teatru - dans

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Cine afirmă că tango-ul este o muzică demodată, doar pentru nostalgici, se înșeală.  Și ăn nici un caz nu este muzcă folclorică sau etnică. Poate fi comparată, mai degraba cu jazz-ul, blues-ul sau rock-ul. E cunoscută peste tot. Cand mergem în Japonia, Noua Zeelandă, România sau Finlanda, toată lumea știe ce este tango-ul.

Are o calitate universală.Deci și viitorul lui e garantat. Vorbește o limba pe care o înțelege toata lumea. Are o calitate universală.

Tango-ul este mai mult decît un dans provocator și pasional, este un mod de exprimare. Tango-ul este romantic, dar are si părtine întunecate.Este un dans cu o mare putere de fascinație, pe care toată lumea vrea s-o experimenteze.

,Acest dans s-a născut în Argentina, Buenos Aires, în suburbiile sărace ale orașului, care adăposteau un număr mare de emogranți de pe toate continentele. Muzica de tango era foarte simplă, de acompăaniament pentru versurile ce exprimau bucurile, iubirile și tristețile locuitorilor Buenos Aires-ului. Dansul era simplu și monoton, se dansa pe străzi, în spelunci și bordeluri. Pentru că numărul bărbaților era net superior, cuplurile de dansatorierau formate mai mult din barbați.

Europenii au descoperit tango-ul în bordelurile și în spectacolele de cabaret din Buenos Aires, iar la începutul secolului XX l-au adus la Paris, în saloanele de dans. De aici, s-a întors în Argentina, cu o aură de eveniment monden.

Tango-ul rămâne și în Europa ca dans de societate și va fi introdus mai târziu ca stil de dans în dansul sportiv. Perioada '20 - '50 este cunoscută ca epoca de aur a tango-ului. Din anii '80, tango-ul renaște în opinia publică  internațională prin spectacolele de tango argentinian. Apare un nou stil - tango fantasia- stilul de scenă, de spectacol, tango-ul de privit.

Comunitatea de tangueros este foarte diversificată și specializată. Practic s-au păstrat toate stilurile de dans create într-o perioadă de 150 de ani.

Tango-ul este o experiență care se trăiește în cuplu pe ringul de dans. Adevarata istorie a tango-ului se scrie în fiecare clipă în inima fiecărui dansator de tango.,

Distribuția:

Oana - Lavinia PISAROGLU
Elena ANGHEL/ Andreea Elena ȚUȚUI
Vlad Matei AJDER
Laura NEAGOE/Gabriela CIOLACU
Ionuț - Paul ȘTEFAN
Robert NEAGOE/ Mihai GĂLĂȚAN

Luana DUBINCIUC, Lucia IOAN, Nicoleta GAVRILĂ, Flavia STAN, Florentina MUȘAT, Liviu LUPOAICĂ, Marian CONDREA, Alecsandu DUNAEV, Razvan PLACSIENCU, Valentin CHICIUC

Regia și coregrafia: Oana - Lavinia PISAROGLU

PREMIERA: 02 octombrie 2009

_________________________________________________________________________________

Visul unei nopți de vară

după William Shakespeare

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

A cincea comedie shakespeariană înfățișează o temă fundamentală care nu poate fi alta decât dragostea. Fiind intitulată de asemenea Comedia dragostei, spre deosebire de tragedia dragostei trăită de Romeo și Julieta, această creație shakespeariană marcantă a literaturii universale țintește descrierea unor universuri intersectate, cea pământeană și cea plină de magie, lumi total diferite, dar la baza cărora guvernează aceleași legi spirituale.

Îndrăgostiții sunt simple marionete ale duhurilor, ființe automate a căror soartă artificială de a se îndrăgosti pare numai un joc de păpuși, acelora care jonglează cu puteri supraomenești ce îi înrobesc pe bieții muritori.

Dragostea capătă formele principale caracteristice unui fior care străbate piesa de la un capăt la altul, metamorfozându-se aidoma unui cameleon în funcție de situație: iubirea este fizică, spirituală, oarbă, sfioasă, dezastruoasă, misterioasă, credincioasă, având ca dușmani ura, gelozia, păcatul și chiar castitatea.

Distribuția:

Titania/ Hipolita (dublu rol) - Oana - Lavinia PISAROGLU

Oberon/ Theseu (dublu rol) - Ionuț - Paul ȘTEFAN

Fundulea Țesătorul/ Pyram (dublu rol) - Mihai GĂLĂȚAN

Puck - Vlad Matei AJDER

Helena - Elena ANGHEL

Hermia - Luana DUBINCIUC

Demertius - Alecsandru DUNAEV

Lysander - Razvan PLACSIENCU

Peter Gutuie - Liviu PETCU

Botișor/ zidul (dublu rol) - Robert NEAGOE

Flaut / Thibse (dublu rol) - Liviu LUPOAICĂ

Zână - Lucia IOAN

Egeu - Ionel DURBALĂ

al dolea Puck - Nicoleta GAVRILĂ

Blându Tâmplaru/ leul (dublu rol) - Valentin CHICIUC

Robin Subțirelu'/ Luna (dublu rol) - Bogdan ODAGIU

Fir de Păianjen - Flavia STAN

Măzăriche - Florentina MUȘAT

al treilea Puck - Nicolae BANEA

Scenografia: Maria DORE

Coregrafia: Oana - Lavinia PISAROGLU

Light design - Aurel PALADE

Regia: Ion DORE

PREMIERA: 10 octombrie 2009

_________________________________________________________________________________

Efectul dăunator al ...cererii în căsătorie

după Anton Pavlovici Cehov

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Distribuția:

Vlad Matei AJDER

Mihai GĂLĂȚAN

Laura VOTRONDOS

Robert NEAGOE

Lucia IOAN

Florentina MUȘAT

Nicoleta GAVRILĂ

Flavia STAN

Scenografia: Maria DORE

Regia: Ion DORE, asistent regie:Vlad MATEI AJDER

PREMIERA: 20 noiemrie 2009

_________________________________________________________________________________

D'ale carnavalului

după I.L.Caragiale

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Distribuția:

Oana Lavinia PISAROGLU

Laura Andreea NEAGOE

Ionuț Paul ȘTEFAN

Vlad Matei AJDER

Robert NEAGOE

Mihai GĂLĂȚAN

Liviu PETCU

Elena ANGHEL

Ionel DURBALĂ

Razvan PLACSIENCU

Alecsandru DUNAEV

Luana DUBINCIUC

Liviu LUPOAICĂ

Lucia IOAN

Valentin CHICIUC

Bogdan ODAGIU

Nicoleta GAVRILĂ

Flavia STAN

Florentina MUȘAT

Marian CONDREA

Bianca ANASTASIU

Nicolae BANEA

Coregrafia: Oana Lavinia PISAROGLU

Scenografia: Maria DORE

Regia: Ion DORE

PREMIERA:18 decembrie 2009

________________________________________________________________________

Arlecchino. Slugă la doi stăpâni

după Carlo Goldoni

________________________________________________________________________

.










________________________________________________________________________

Distribuția:

Arlecchino - Robert NEAGOE

Beatrice - Oana – Lavinia PISAROGLU

Florindo - Ionuț Paul ȘTEFAN

Smeraldina - Laura NEAGOE

Clarice - Nicoleta GAVRILĂ

Pantalone - Mihai GĂLĂȚAN

Silvio - Vlad Matei  AJDER

Doctorul Lombardi - Liviu PETCU

Brighella - Ionel DURBALĂ

Chelnerul - Razvan PLACSIENCU

Un hamal - Liviu LUPOAICĂ

Alt hamal - Bogdan ODAGIU

Flavia STAN

Lucia IOAN

Florentina MUȘAT

Bianca ANASTASIU

Marian CONDREA

Scenografia: Maria DORE

Coregrafia: Oana – Lavinia PISAROGLU

Regia: Ion Dore

PREMIERA:12 martie 2010

________________________________________________________________________

DICTE UM POETIC

spectacol de poezie pe versurile Alinei ȘANDRA

in memoriam Cornel CIMPOAIE

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Distribuția:

Oana - Lavinia PISAROGLU
Mihai GĂLĂȚAN
Ionuț - Paul ȘTEFAN
Vlad Matei AJDER
Liviu PETCU
Ionel DURBALĂ
Alecsandru DUNAEV
Florentina MUȘAT
Flavia STAN

Regia și scenografia: Aurel PALADE


________________________________________________________________________

Căsătoria

după N.V.GOGOL

 

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Spectacolul de teatru Căsătoria este pigmentat cu umorul specific lui Gogol, unde ironia este dusă la sarcasm. Încă din primul act, ne este înfățișat Pokoliosin (Mihai GĂLĂȚAN), consilier de curte, care, după o îndelungată frământare, hotărăște să se căsătorească. Este încurajat de prietenul său, Kocikariov (Ionuț - Paul ȘTEFAN), deja însurat, cu gândul mai mult de a-l atrage în rândul celor pățiți. Nimeni nu are voie să scape de căsătorie. Deoarece Kocikariov suferă deja din pricina ei, el devine pețitor de ocazie, cu vocație, intrând în concurență cu adevărata pețitoare.

În plan paralel, fata de măritat, Agafia Tihonovna (Oana - Lavinia PISAROGLU), o belicatesă de fata, cum o numește Fiokla Ivanovna ( Nicoleta LUNGU), își dorește și ea un soț și îi găsește nu unul, ci patru pretendenți. Agafia este o câștigătoare care, până la urmă, nu câștigă nimic, chiar dacă este o partidă bună, cu zestre, case de piatră, sanie, acareturi și tot ce îi trebuie. Pretendenții găsiți de Fiokla sunt unul și unul: Jevakin ( Vlad Matei AJDER), ușor ”pleșuv” din cauza frigurilor, șeful de departament cu nume dezavantajos - Ivan Pavlovici Omletă ( Ionel DURBALĂ), la Țnici cincizeci de aniȚ ai săi, un alt ofițer de înfanterie în retragere, Anucikin (Liviu PETCU), bâlbâit, în căutare de nevastă vorbitoare de limba franceză, dar care nu apucă niciodată să spună cum îl cheamă, si, cea mai bună partidă, funcționarul Kuzmici Podcoliosin.

Căsătoria nu este totuși o treabă chiar atât de ușoară și nici pețitul nu sfârșește întotdeauna bine. Este o comedie în adevăratul sens al cuvântului și, ca toate celelalte de acest gen, are și un strop de tristețe.

Distribuția:

Agafia Tihonovna - Oana – Lavinia PISAROGLU

Arina Panteleimonovna - Gabriela CIOLACU

Feokla Ivanovna - Nicoleta LUNGU

Podkoliosin - Mihai GĂLĂȚAN

Iaiciniţa - Ionel DURBALĂ

Anucikin - Liviu PETCU

Jevakin - Vlad Matei AJDER

Duniaşka - Flavia STAN

Stepan - Razvan PLACSIENCU

Scenografia: Maria DORE

Regia. Ion DORE

PREMIERA: 18 iulie 2010

_________________________________________________________________________________

Woyzeck

după Georg Buchner

________________________________________________________________________

\

________________________________________________________________________

Deși scrisă acum 200 de ani, piesa Woyzeck reușește să stârnească în continuare interesul prin contemporaneitatea temelor abordate.

Povestea răzbunării soldatului înșelat de nevastă a treut aproape neobservată de contemporanii dramaturgului german. Geniul tânărului medic, George Buchner, mort la nici 24 de ani, a avut nevoie de o sută de ani pentru a fi recunoscut.

Woyzeck a devenit un reper major al teatrului universal, reușind prin unicitatea construcției textului să constituie un declic în evoluția dramaturgiei, care, pană la el, nu reușea să-și iasă din canoane.

El a creat antieroul, omul obișnuit. Astfel, individul apocaliptic de banal, supus în mod repetat mașinăriei kavkiene a unei societăți de tip militarizat, se metamorfozează într-o fiară, exponent al răutății și distrugerii.

Spectacolul radiografiază mecanismul distrugerii individului de catre mașinăria unei societăți perfecționiste ai cărei contemporani îi suntem și se dorește a fi un manifest pentru înțelegerea fragilității naturii umane.

Distribuția:

Mihai GĂLĂȚAN

Oana - Lavinia PISAROGLU

Ionuț - Paul ȘTEFAN

Vlad Matei AJDER

Radu NICULESCU

Ion DORE

Nicoleta LUNGU

Gabriela CIOLACU

Ionel DURBALĂ

Răzvan PLACSIENCU

Alecsandru DUNAEV

Bianca ANASTASIU

Mădălina FULGĂ

Florentina MUȘAT

Flavia STAN

Lucia IOAN

Irina PELIVAN

Silviu HUMĂ

Bogdan Ivanov

Nicu BANEA

Scenografia Elena COZLOVSCHI

Regia: Aurel PALADE

PREMIERA: 18 septembrie 2010

.